Ce schimbări fiscale au intrat în vigoare la începutul anului

Prima zi din noul an a coincis cu intrarea în vigoare a unor importante modificări aplicate Codului Fiscal. Principalele noutăţi au legătură cu stabilirea cursului valutar pentru calcularea accizelor, taxa pe valoare adăugată, serviciile prestate pe cale electronică sau impozitele plătite de persoane fizice care desfăşoară activităţi independente.

Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial pe data de 15 decembrie, prin intermediul OUG 80/2014, însă au intrat în vigoare abia de la 1 ianuarie, potrivit actului normativ. Poate cea mai importantă modificare a Codului Fiscal ţine de stabilirea cursului de schimb la care se va calcula în acest an acciza, dar şi modul de calcul al accizelor în următorii ani. În 2015, guvernanţii au decis să folosească acelaşi curs valutar, respectiv 1 euro # 4,7380 lei, doar că valoarea accizelor a fost deja transformată în lei, sumele pentru fiecare produs fiind cuprinse în două anexe ataşate OUG 80/2014. Potrivit actului normativ, în 2015, pentru fiecare litru de benzină fără plumb cumpărat acciza aferentă va avea o valoare de 2,04 lei, pentru benzina cu plumb acciza va fi de 2,32 lei/l, iar pentru motorină de 1,89 lei/l. De asemenea, pentru bijuteriile din aur de până la 14k acciza va fi de 4,74 lei/gram, iar pentru cele de peste 18k de 9,48 lei/gram, cu specificarea că se va păstra în continuare scutirea de acciză pentru verighete. Acelaşi act normativ arată că începând cu 2016, acciza se va determina actualizând valorile deja exprimate în lei cu indicele preţurilor de consum existent la data de 30 septembrie a anului precedent, la bază stând ultimele 12 luni anterioare acestei date.

 
 
Ce schimbări se aduc la legislaţia TVA
 
 Noile prevederi ale Codului Fiscal aduc noi detalii în domeniul serviciilor furnizate de unii contirbuabili pe cale electronică. Un aspect important ţine de stabilirea locului prestării de servicii în cazul în care beneficiarul este o persoană neimpozabilă. Astfel, din textul OUG 80/2014 se înţelege că, din punct de vedere al reţinerii de TVA, în cazul prestatorului de servicii pe cale electronică, acesta fiind impozabil, locul prestării serviciilor va fi la domiciliul persoanei neimpozabile care beneficiază de servicii. Concret, o firmă românească înregistrată în scopuri TVA care prestează servicii pe cale electronică pentru un contirbuabil neimpozabil dintr-un alt stat va colecta TVA cu procentul din ţara respectivă şi pentru ţara respectivă. Totuşi, ordonanţa prevede şi ca o parte din aceste sume decontate în bugetele altor ţări să revină în bugetul general consolidat al statului român, după cum urmează: 30% pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016 şi 15% pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2018. Tot strâns legată de colectarea TVA a fost adăugată o prevedere prin care s-a stabilit că nu vor mai fi înregistraţi în scopuri de TVA decât contribuabilii care îşi pot justifica intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică. Astfel, prin OUG 80/2014 se redefinesc procedurile de reînregistrare în scopuri TVA pentru o persoană impozabilă a cărei cod de TVA a fost invalidat din oficiu sau criteriile pe care un contribuabil ar fi trebuit să le urmeze pentru a se înscrie în scopuri TVA, nu le-a respectat, iar autorităţile îl înregistrează din oficiu. A treia modificare are în vedere persoanele fizice care prestează activităţi independente sau profesii libere, în sensul că Ordonanţa a introdus un “Registru de evidenţă fiscală pentru venituri, cheltuieli şi alte sume ce influenţează impozitul pe venit’, dar a decis şi să scutească de a ţine contabilitatea unii contribuabili, cum ar fi cei supuşi impozitării prin norme de venit.
 
 
Modificări la formularul de impozit pe profit
 
 
De asemenea, în cursul zilei de ieri, ANAF a publicat în Monitorul Oficial un ordin prin care se aduc modificări formularului 101 privind impozitul pe profit aferent anului 2014 şi formularului 100 privind sumele declarate la bugetul de stat. Astfel, potrivit ordinului, declaraţia 101 privind impozitul pe profit se va depune în funcţie de regimul fiscal al contribuabilului. Contribuabilii fără scop patrimonial, asociaţiile, fundaţiile şi contribuabilii care obţin majoritatea veniturilor din cultura cerealelor, plantelor, pomicultură sau viticultură depun până pe 25 februarie declaraţia, iar plătitorii de impozit pe profit care au ca an fiscal anul calendaristic până pe 25 martie. Plătitorii care au alt an fiscal decât cel calendaristic vor depune declaraţia pe data de 25 a celei de-a treia luni de la încheierea anului fiscal. Cele două formulare fac referire şi la declararea impozitului pe venitul din dividendele distribuite persoanelor fizice, impozitul pe venitul din dobânzi, premii sau din alte surse şi pe care persoanele fizice îl datorează la bugetul de stat.
 
Loading...