De mâine începe postul de 40 de zile al Crăciunului. Tradiţii şi obiceiuri

Astăzi este lăsata secului pentru pos­tul Crăciunului care urmează să înceapă de mâine, 14 noiembrie. Im­portanţa acestui post este dată în primul rând de faptul că se află la un hotar, fiind primul post din anul bi­sericesc care a început la data de 1 septembrie şi ultimul din anul civil care urmează să se încheie la o săptămână după naşterea Domnului.

Semnificaţia sa religioasă se leagă de cele 40 de zile pe care le-a petrecut Moise pe Muntele Sinai în aşteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, pe care avea mai apoi să le primească sub forma Tabletelor Legii. Dogma şi datina creştină spun că în Postul Crăciunului nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn şi nici nu se bea vin. În aceste două zile se posteşte până la ora 3-4 după-amiază, timp în care se mănâncă hrană uscată sau legume fierte. Dacă se suprapun zilele de miercuri sau vineri cu o altă sărbătoare importantă, cum ar fi pri­vegherea unui sfânt, atunci se dă dez­legare la untdelemn, vin şi peşte. Dez­legare la peşte mai este şi în sâmbetele şi duminicile din post ce sunt cuprinse între 21 noiembrie, care este Intrarea Maicii Domnului în Biserică, şi 20 decembrie, când este pomenirea Sfân­tului Igantie Teoforul. În această perioadă, după 21 noiembrie, la bise­rică se vor introduce în timpul slujbei Utreniei Catavisiile Naşterii Dom­nului, care se vor cânta până în ultima zi a anului. În anii în care ajunul Crăciu­nului cade în timpul săptămânii, cum se va întâmpla şi anul acesta, atunci se va oficia în ziua respectivă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua praznicului, Sfânta Litur­ghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul cădea într-o sâmbătă sau duminică, slujbele erau inversate.

Tradiţii şi obiceiuri

În seara zilei de joi, 14 noiembrie, credincioşii ortodocşi sărbătoresc Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului. După datină, sărbătoarea de Lăsatul Secului este un prilej de petreceri în familie, iar în jurul mesei festive se adună rudele şi prietenii familiei.
 
Lăsatul Secului este ultima zi când se consumă alimente „de dulce" carne, ouă, lactate şi băuturi alcoolice, înaintea Postului Naşterii Domului, care durează 40 de zile. 

Potrivit tradiţiei, în popor, masa sărbătorească este aşezată la răsărit, lângă o icoană, iar această orânduială aminteşte de aspectul său sacru. Din vremuri îndepărtate, la această, masa festivă este acoperită cu o faţă de masă albă, iar în mijlocul acesteia se aşează o pâine şi sare. Mesenii gustă întâi o bucată de pâine înmuiată în sare, obicei tradiţional care aminteşte de ospitalitea populară.

 Pentru sărbătoarea de Lăsatul Secului, gospodinele împodobesc masa festivă îndeosebi cu plăcinte cu brânză, cu friptură de pasăre şi cu vin. Deoarece gazda cunoaşte preferinţele culinare ale oaspeţilor săi, fiecare invitat se poate răsfaţa din belşug şi cu bucatele preferate : aperitive, ciorbe, preparate din carne şi delicatese cu dovleac şi cu mere.

Totodată, o datină din străbuni este respectată în fiecare familie şi aceasta ajută la prezicerea vremii: dacă pieptul găinii pregătite pentru masa de Lăsatul Secului este gras, atunci va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
 
Mai ales în zonele rurale, în seara respectivă, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, uşile şi porţile gospodăriei, fiind convinşi că în acest fel orice rău şi spiritele păguboase sunt alungate departe de casa lor.
 
Ritualuri pentru atragerea ursitului
 
Prin tradiţie, fetele bătrâne care practică postul negru în această zi se vor căsători în anul următor, după Paşte.

În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor". Respectarea acestui ritual aduce mai repede ursitul în viaţa tinerei.
Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an, pentru că, după data de 15 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.
 
Alimente care atrag sporul în familie
 
La masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul: la aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm" în necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.

Resturile de la masa festivă nu se aruncă la gunoi
 
Firimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice, pentru ca toate suratele lor să nu ciugulească recoltele familiei în anul viitor. Alte resturi de la masa de Lăsatul secului se aruncă spre răsărit, tot pentru a proteja gospodăria respectivă de pagubă.
 
Obiceiuri pentru alungarea spiritelor rele
 
De Lăsatul secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i va ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.
 
În ziua sărbătorii, o altă tradiţie se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor: nu se spală, nu se ţese, nu se face curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în acea gospodărie.

sursa Ziarul de Iasi

Citește și: