14112018Wed
Last updateWed, 14 Nov 2018 8am



Astăzi se împlinesc 514 de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi 26 de ani de când a fost canonizat

Românii ortodocşi îl  sărbătoresc, luni, 2 iulie, pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La Mănăstirea Putna, din judeţul Suceava, acolo unde se află mormântul său, mii de credincioşi au venit să îi aducă cinstire cu prilejul împlinirii a 514 ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Voievod.

 

Cu acest prilej, moaștele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul și ale Sfinților Putneni, Cuvioșii Sila, Paisie, Natan au fost scoase spre închinarea miilor de credincioși sosiți la Putna.

Sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a debutat la Putna cu slujba de sfințire a Crucii unității neamului românesc și a continuat, duminică seara cu slujba Privegherii.

Luni, 2 iulie, de la ora 9:30, un sobor de ierarhi, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji Liturghie dedicată hramului; la Chinonic va cânta Corala „Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți". De la ora 12:00 va avea loc un Recital susținut de Orchestra-Model și Corul „Credo" ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și de Corul „Glasul Bucovinei" al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș" - Fălticeni. În continuare, de la 12:30, se va desfășura ceremonia militară de depunere de flori la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, urmată de inaugurarea Portalului Memorial Golgota Neamului - „Fântâna Albă" și de recitalul Grupului Vocal-Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni" al Liceului Tehnologic „Ion Nistor" – Vicovu de Sus, informează doxologia.ro.

Ziua de 2 iulie, când este sărbătorit Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost instituită în 2010 ca cel de-al doilea hram al Mănăstirii Putna, după hramul istoric Adormirea Maicii Domnului (15 august). 

Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Ţările Române.

Ştefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calităţi de om de stat, diplomat şi conducător militar. Aceste calităţi i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de intervenţiile militare ale statelor vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul ţării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică şi linişte socială.

Pe plan intern şi-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniţi preponderent din mica boierime, ridicaţi la demnităţi pe baza meritelor militare, loialităţii faţă de domn sau a înrudirii apropiate cu acesta. De asemenea a sprijinit foarte mult dezvoltarea răzeşimii prin împroprietăriri colective ale obştilor de răzeşi, în special în urma războaielor şi bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat loialitatea acestei clase, liniştea socială în ţară şi forţa umană pentru a avea o armată de masă -„oastea cea mare”.

Pe plan extern a reuşit să ducă o politică realistă având două mari linii directoare: impunerea sau susţinerea unor conducători favorabili în ţările vecine mici – Ţara Românească şi Hanatul Crimeii – şi o politică de alianţe care să nu permită nici uneia din marile ţări vecine – Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei să obţină o poziţie hegemonică faţă de Moldova. A încercat, fără succes, realizarea unui sistem de alianţe internaţionale împotriva turcilor, trimiţând soli la Papa de la Roma, Veneţia, Ungaria, Polonia, Cehia şi Persia.

Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria de la Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Paşa - beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei bătălii, În anul următor sultanul Mehmed al II-lea va conduce în persoană o expediţie în Moldova încheiată cu înfrângerea armatei Moldovei, în bătălia de la Valea Albă-Războieni.

sursa www.dcnews.ro

 

Add comment

Comentariile care conțin obscenități, atacuri la persoană sau mesaje nepotrivite nu vor fi publicate. În cazul în care unele comentarii injurioase trec de filtrul automat vă rugăm să raportați comentariul prin butonul de sub acesta.

Casino gbetting.co.uk/casino reviews and sign up bonuses.