21092019Sat
Last updateSun, 22 Sep 2019 7pm



Înălţarea Domnului sau Ispasul – tradiții și obiceiuri. Anul acesta, prăznuirea se face în aceeași zi cu Sfinții Constantin și Elena


Înălţarea Domnului la ceruri, sau Ispasul, se sărbătoreşte la 40 de zile după Paşti, iar anul acesta ea este prăznuită în aceeaşi zi cu sărbătorirea Sfinţilor Constantin şi Elena.

Ispas ar fi fost personajul mitic care a asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la Cer.

Înălţarea Domnului este numită în popor şi Paştele Cailor şi asta pentru că atunci când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, animalele care nu i-au respectat liniştea au fost caii. Fecioara i-a blestemat să nu se sature decât odată-n an şi-atunci doar un ceas.

Cea mai veche menţiune despre sărbătoarea Înălţării Domnului apare la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea „Despre sărbătoarea Paştilor", din anul 332. Pe atunci, sărbătoarea era celebrată odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Spre sfârşitul secolului al IV lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălţării s-a despărţit de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, dată care va rămâne stabilită pentru totdeauna în calendarul bisericesc.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. În această zi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor romani căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţa, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

De la Paşti până la Ispas, oamenii se salută cu „Hristos a înviat!" şi îşi răspund cu „Adevărat c-a înviat!", iar din ziua Înălţarea Domnului până la Rusalii, se salută cu „Hristos s-a înălţat!" şi se răspunde cu „Adevărat că s-a înălţat!".

 ÎNĂLŢAREA DOMNULUI - Obiceiuri şi tradiţii:

- se poartă frunze de nuc la brâu ca Hristos când s-a înălţat;

- se crede că cine moare de la Paşti până la Ispas ajunge în Rai;

- de Ispas se bat vitele cu leuştean, ca să se îngraşe şi să fie ferite de boli;

- se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, spunându-se: „să ne dea Dumnezeu atâţia miei şi viței câte furnici în furnicar!";

- în ziua de Ispas nu se dă foc şi sare din casă;

- ce se seamănă după Ispas, nu rodeşte;

- în ziua de Înălţarea Domnului, femeile care au morţi în familie, împart azime calde, ceapă verde şi rachiu pentru sufletele acestora, crezându-se că e ziua în care sufletele lor se înălţa la cer şi să aibă merinde de drum;

- femeile împart lapte dulce, fiert cu păsat.

 În vechime, ziua de Ispas era una a soroacelor, a încheierii diferitelor afaceri. Pentru că data sărbătorii variază de la an la an cu un număr mare de zile, sensul a devenit peiorativ: a nu da înapoi ce ai împrumutat, a amâna până la Paştele Cailor, până la Sfântul Aşteaptă (a nu te ţine de promisiune).

 (Sursa: stirileprotv.ro)

Citește și:

 

 

Loading...

Add comment

Comentariile care conțin obscenități, atacuri la persoană sau mesaje nepotrivite nu vor fi publicate. În cazul în care unele comentarii injurioase trec de filtrul automat vă rugăm să raportați comentariul prin butonul de sub acesta.

Casino gbetting.co.uk/casino reviews and sign up bonuses.