Despre alergii şi copii alergici care au tot felul de interdicţii auzim tot mai des în ultima perioadă. Părinţii vorbesc de teste costisitoare în urma cărora se descoperă alergii la un anumit aliment la care copilul are apoi interdicţie totală. ”Există multe cazuri în care copiii sunt privaţi de o serie alimente pentru că în urma testărilor au ieşit uşor alergici.
Subliniez că rezultatul la orice test alergologic trebuie interpretat de un medic alergolog înainte de a se stabili o conduită terapeutică”, arată dr. Liliana Vereş, şefa Cinicii de Imunologie şi Alergologie, Spitalul Sf. Spiridon Iaşi. Care sunt cele mai frecvent utilizate teste pentru depistarea alergiilor şi când se recomandă acestea, aflaţi din articolul următor:
Dr. Liliana Vereş, şefa Cinicii de Imunologie şi Alergologie, Spitalul Sf. Spiridon Iaşi:
”Dacă suferim de alergie, sistemul nostru imun reacţionează la anumite substanţe pe care le inhalăm, atingem sau mâncăm. Substanţele care determină o reacţie alergică se numesc alergeni. La persoanele alergice sistemul imun răspunde exagerat la alergeni producând anticorpi de tipul imunoglobulinelor E (IgE). Cel mai frecvent, în cazul alergiilor, se constată prezenţa în sângele persoanelor afectate a anticorpior IgE specifici unui anumit alergen. Atunci când anticorpii IgE aflaţi în cantităţi abundente vin în contact cu alergenul specific, determină eliberarea în organism a unor substanţe chimice care sunt responsabile de simptomele bolii alergice: rinoree (secreţie nazală apoasă), nas înfundat, lăcrimare, strănut, mâncărime etc. Testele alergologice împreună cu istoricul medical pot confirma dacă semne şi simptome, cum ar fi strănutul, respiraţia şuierătoare şi erupţiile cutanate, sunt cauzate de alergii. Testele alergologice pot identifica, de asemenea, anumite substanţe care declanşează reacţiile alergice.Pentru diagnosticul alergiilor se pot efectua două tipuri de teste alergologice: cutanate şi sanguine.
Testele cutanate
Testele cutanate sunt rapide, exacte şi în general mai ieftine decât testele sanguine. Testul alergologic cutanat este utilizat pe scară largă pentru a diagnostica afecţiuni alergice, cum ar fi alergia la polen, alergia la penicilină etc. Testele cutanate reprezintă de altfel GOLD standardul european pentru diagnosticul alergiilor. De precizat că rezultatul la orice test alergologic trebuie interpretat de un medic alergolog înainte de a se stabili o conduită terapeutică. Există multe cazuri în care copiii sunt privaţi de o serie alimente, pentru că în urma testărilor au ieşit uşor alergici. Subliniez că rezultatul la orice test alergologic trebuie interpretat de un medic alergolog înainte de a se stabili o conduită terapeutică. Să nu uităm că acestea ar trebui interpretate luând în calcul şi simptomatologia existentă. Revenind la teste, există 3 tipuri de teste cutanate: prick testul, testul intradermic şi testul patch.
Prick testul
Acest test este realizat prin plasarea pe piele a unei picături de soluţie care conţine un posibil alergen. Se face o înţepătură superficială iar picătura de alergen ajunge doar la nivelul dermului. Dacă în 20-30 de minute pe piele apare o roşeaţă sau o zonă mai elevată pruriginoasă, numită induraţie, înseamnă că persoana este alergică la alergenul respectiv. Aceasta reprezintă o reacţie pozitivă.
Testul intradermic
În timpul testării, o mică cantitate de soluţie de alergen este injectată intradermic. Testul intradermic poate fi realizat când o substanţă nu declanşează o reacţie alergică la prick test, dar încă rămâne valabilă suspiciunea alergiei în cazul persoanei testate. Testul intradermic este efectuat de rutină în condiţiile testării la anestezice stomatologice şi medicamente administrate injectabil ( antibiotice, anestezice generale, antiinflamatoare cum ar fi: Ampi Plus, Amoxi Plus, Xilină, Lidocaină, Propofol, Meloxicam, Ketoprofen, Ketonal etc). Testările pentru aceste tipuri de medicamente administrate injectabil se fac la indicaţia medicului specialist sau dacă în urma discuţiei atente cu pacientul se descoperă un istoric de şoc anafilactic sau posibilitatea unei cross-reactivităţi între o alergie respiratorie, alimentară şi o componentă a medicamentului folosit.
Testul patch
Pentru acest test soluţia de alergen este plasată pe un plasture care este aplicat pe piele timp de 48-96 de ore. Se folosesc una sau mai multe substanţe sau trusa standard europeană ce implică 30 de alergeni din gama parfumuri, creme, substanţe volatile din aer, aliaje dentare, materiale din industria electrotehnică. Acest test este utilizat pentru a depista alergia cutanată.
Situaţii în care nu sunt recomandate testele cutanate
*Atunci când luaţi medicamente care interferă cu rezultatele testului. Acestea includ antihistaminicele, antidepresivele şi unele medicamente contra arsurilor la stomac. Medicul poate decide dacă este mai bine să continuaţi folosirea acestor medicamente sau să le întrerupeţi temporar pentru un test.
*Dacă aveţi o boală severă de piele. Dacă afecţiuni severe ale pielii cum ar fi eczemele sau psoriazisul afectează suprafeţe mari pe braţe şi spate – locurile obişnuite de testare – s-ar putea să nu fie o suprafaţă suficientă de piele neafectată pentru a face un test.
*Dacă sunteţi foarte sensibil la alergenii suspectaţi. Aţi putea fi foarte sensibil la anumite substanţe care, chiar şi în cantităţi mici folosite în testele cutanate v-ar putea declanşa o reacţie alergică severă (anafilaxie). De aceea testarea trebuie efectuată de un medic specialist alergolog ce îşi asumă deopotrivă cu pacientul consecinţele cu prognostic vital ale testării.
Testele alergologice sanguine
Acestea presupun recoltarea de sânge şi analiza lui în laborator. Se urmăreşte prezenta substanţelor numite anticorpi. Cel mai cunoscut tip de test sanguin pentru depistarea alergiilor este testul de radioimunoabsorbţie (RIA). Acesta se foloseşte în scopul identificării anticorpilor de tip IgE – imunoglobuline E. Aşa cum arătam mai sus, aceştia sunt anticorpi produşi de organism ca răspuns la alergeni. Testele de sânge nu sunt efectuate la fel de des, deoarece acestea pot fi mult mai scumpe. Un test sanguin al unei probe de sânge poate fi realizat în schimbul unui test prick în anumite situaţii. De exemplu, dacă persoana în cauză prezintă urticarie sau altă afecţiune dermatologică, ca de exemplu eczema, ceea ce face mai dificil de interpretat rezultatele testelor cutanate De asemenea, se pot utiliza atunci când nu se poate opri administrarea de medicamente ca antihistaminice sau antidepresive triciclice, care previn sau diminuează reacţia faţă de o substanţă, chiar dacă o persoană este alergică la acea substanţă. Testele alergologice sanguine se mai pot recomanda atunci când persoana a prezentat o reacţie alergică severă (anafilaxie) sau teste cutanate pozitive pentru multe alimente. Testele de radioimunoabsorbţie (RIA) pot indentifica alimentele faţă de care persoana este cea mai alergică.
Depistarea precoce a terenului alergic
Predispoziţia genetică de a produce anticorpi IgE ca răspuns la cantităţi mici de alergeni se numeşte atopie. Există teste sanguine moderne – Phadiatop sau Phadiatop Infant care sunt utile pentru depistarea precoce a atopiei ( terenului alergic). Testul Phadiatop Infant este recomandat copiilor mici (0-3 ani) la care manifestările alergice sunt legate îndeosebi de alergenii alimentari: lapte de vacă, arahide, ou, miere. De asemenea acest test pune în evidenţă şi prezenţa anticorpilor specifici alergenilor inhalanţi ( peri de animale, acarieni). Pentru copiii mai mari de 4-5 ani există varianta de test Phadiatop care oferă posibilitatea testării numai la alergenii inhalanţi din mediu.
Terenul alergic moştenit poate genera simptome de rinita alergică sau de astm bronşic
Trebuie ştiut că sensibilizarea precoce la alergeni alimentari poate genera manifestări cutanate sau gastrointestinale, iar sensibilizarea precoce la alergeni inhalanţi poate genera simptome de rinită alergică sau de astm bronşic. Riscul unui copil de a dezvolta o alergie mediată IgE este de 40-60% dacă ambii părinţi sunt atopici. Din acest motiv este util să se detecteze precoce prin teste de laborator prezenţa atopiei la copiii cu părinţi alergici. S-a demonstrat că la copiii atopici primele răspunsuri prin anticorpi IgE se produc la alergeni alimentari, ulterior constatându-se prezenţa de IgE specifice pentru alergeni inhalanţi. Se pare că detectarea în ser de IgE specifice pentru albuşul de ou, constituie cel mai precoce factor predictiv pentru afecţiunile alergice. Sensibilizarea precoce la alergeni alimentari poate genera manifestări cutanate sau gastrointestinale. Mai târziu, se va dezvolta sensibilizarea la alergeni inhalanţi cu simptome de rinită alergică. Cunoscând acest profil de sensibilizare denumit şi „marş alergic” care este responsabil de instalarea în decursul timpului a diverselor manifestări alergice ar trebui să se ia în considerare necesitatea apelării la teste diagnostice pentru evaluarea bolilor atopice. Phadiatop Infant oferă posibilitatea testării la un complex de alergeni obişnuiţi, atât alimentari cât şi inhalanţi. Acest test este recomandat copiilor mici (0-4 ani) care prezintă clinic wheezing (nota redacţiei – respiraţie şuierătoare) şi/sau eczema, cu scopul de a detecta atopia. Atopia la copil constituie un factor de risc pentru dezvoltarea astmului bronşic. De aceea este foarte importantă demonstrarea prezenţei acestei condiţii. Dacă testul Phadiatop Infant este pozitiv, medicul va continua investigarea alergologică pentru a detecta alergenul/alergenii răspunzători de simptome, solicitând determinarea de anticorpi IgE specifici pentru: lapte de vacă; albuş de ou; alune; acarienii din praful de casă; păr de pisică; păr de câine. În situaţii speciale se va recurge la testarea polenurilor (graminee, ierburi, arbori). Atenţie: acest test este util în scop de screening, adică pentru depistarea precoce a atopiei la copiii mici. Se recomandă ca acest test să fie folosit justificat şi nu la copii asimptomatici şi fără un istoric familial sugestiv. Aici intervine activ mama sau persoana implicată direct în alimentaţia copilului. Poate depista diverse intoleranţe alimentare cum ar fi cele la gluten, proteine din lapte de vacă, alune, nuci, etc. Ele trebuie colaborate cu simptomatologia ( durei abdominale, scaune diareice, erupţii cutanate). Atrag din nou atenţia că adesea se ajunge în extrema de a interzice complet consumul unor alimente benefice în dezvoltarea copilului, deşi acesta nu este alergic. Vorbim aici de teste sanguine cu coeficient 1-2, fără să existe simptomatologie. De aceea este bine să nu se stabilească conduita terapeutică doar pe baza interpretării testelor, fără a consulta un specialist alergolog.
La ce copii se pot recomanda astfel de teste
• Copiii cu diverse simptome şi manifestări clinice. Testul oferă posibilitatea de a demonstra că aceste manifestări sunt sau nu de natură alergică şi de a stabili astfel măsurile corecte de tratament preventiv şi curativ. Un simptom frecvent întâlnit la copilul mic este wheezingul (“şuieratul”). Nu toţi copiii cu această manifestare vor dezvolta în timp astm bronşic ci doar un anumit procent destul de scăzut. Testul detectează copiii cu risc crescut. De asemenea, copiii pot prezenta diverse erupţii cutanate însoţite de prurit (mâncărimi) însă doar unele dintre ele au la bază un mecanism alergic (dermatită atopică). Testul e capabil să facă această distincţie.
• Copiii cu predispoziţie genetică şi istoric familial pozitiv pentru atopie. Testul oferă un răspuns pozitiv/ negativ în ceea ce priveşte prezenţa atopiei. Atopia reprezintă un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea astmului bronşic.