19102018Fri
Last updateSun, 21 Oct 2018 5pm



Mita lui Nichita. Electrocasnice pentru amantă și mulți bani lângă semafoare

Dezvăluiri în premieră din dosarul de corupţie care pare să îi afecteze pe ieşeni în modul cel mai direct: cel al mitei de 7 milioane de lei din proiectul „Managementul traficului“. Fostul primar al Iaşului a fost efectiv strivit în timpul procesului de corupţie de mai multe mărturii incriminatoare, dar şi de alte documente analizate de judecători, reiese din motivarea Tribunalului Bucureşti, instanţă care l-a condamnat deja la patru ani de închisoare cu executare.

Deşi, în public, Gheorghe Nichita susţine că este „vânat“ de procurori, în instanţă fostul edil a apelat la tactica struţului: nu a dat deloc declaraţii despre acuzaţii. În motivare se detaliază inclusiv modul în care fostul primar pretindea ca mită 10% din valoarea contractului, în timp ce patronul UTI negocia o valoare spre 8%. Martor cu identitate protejată în dosar: fosta amantă a lui Nichita. Cum justifică instanţa din Capitală condamnarea cu executare a «baronului decăzut» al Iaşului?

Pretinderea unei şpăgi de aproape 7 milioane de lei de către fostul primar al Iaşului ar fi avut loc fără echi­voc, susţin judecătorii Tribunalului Bucureşti, care l-au condamnat pe Gheorghe Nichita la patru ani de închisoare cu executare. Magistraţii bucureşteni au publicat săptămâna trecută motivarea sentinţei, confirmând aproape în totalitate acuza­ţiile DNA. În argumentaţia sa, Tribu­nalul invocă declaraţiile mai multor martori, denunţuri, documente, dar şi mărturiile celor de la care Nichita ar fi trebuit să primească mita uriaşă, oameni de afaceri care au recunoscut că fostul primar a cerut o mită de 10% din valoarea contractului pri­vind managementul traficului rutier din Iaşi. Instanţa a admis şi acuzaţiile de primire efectivă a unor mite de către Nichita: electrocasnice de 20.000 de lei pentru apartamentul în care stătea cu amanta, acoperirea unor costuri privind o deplasare în China, precum şi reduceri din preţul cazării la un hotel de lux din Bu­cureşti, unde fostul primar era client fidel.

Întâlniri Nichita - Urdăreanu

În 2013, Primăria Iaşi a implementat proiectul „Sistem de management de trafic în Municipiul Iaşi“, finanţat din bani europeni, existând suspiciunea că asocierea UTI - IBC ar fi fost favorizată. UTI este firma controlată de omul de afaceri bu­cureştean Tiberiu Urdăreanu, cea care a implementat efectiv sistemul la Iaşi, fiind coinculpaţi în dosar atât patronul UTI, cât şi cel al IBC Iaşi.

„Actele şi lucrările cauzei au relevat că favorizarea agentului economic a fost determinată sau susţinută de ob­ţinerea unor avantaje materiale de către inculpatul Nichita Gheor­ghe şi de Nucuţă Cristina Paula (n.r. - şefă a serviciului de informatizare din Primărie la acel mo­ment)“, se arată în motivare.

Jude­cătorii bucureşteni mai arată că, îna­inte de încheierea contractului (semnat pe 13 august 2013), „inculpatul Nichita Gheor­ghe, primar în funcţie la acel mo­ment, a avut întrevederi la Iaşi, des­fă­şurate la momente diferite, cu coinculpaţii. În cadrul discuţiilor purtate, inculpatul Nichita Gheor­ghe a pretins unui coinculpat în mod expres şi direct, precum şi celuilalt coinculpat în mod voalat (...) un procent de 10% din valoarea contractului de 69.614.309 lei, deci aproximativ 6,9 milioane lei, cu titlu de mită, în scopul de a agrea semnarea contractului şi pentru a asigura derularea în bune condiţii a acestuia“.

Reprezentanţii celor două firme asociate ar fi stabilit să plătească mita într-un cont deschis pe numele IBC, urmând ca fiecare firmă să „contribuie“ proporţional cu cota de participare din proiect.

Mărturia lui Urdăreanu

Afaceristul Tiberiu Urdăreanu a recunoscut fapta - a povestit în instanţă că s-a întâlnit cu Nichita la Iaşi, în biroul din primărie al edilului. Urdăreanu a relatat că Nichita i-a spus că a ales un partener local bun şi că speră „să iasă o treabă bună“.

„Nichita mi-a dat de înţeles că, din moment ce lucrăm cu acest partener local (IBC SRL), «lucrurile vor merge bine», în sensul că nu ne va pune probleme în derularea contractului (întârziere plăţi etc). Am înţeles că are un «aranjament» cu acea fir­mă şi că va fi mulţumit“.

Urdăreanu a mai arătat că a discutat şi cu patronul IBC, din care a înţeles că „era o înţelegere cu primarul, el co­municându-mi că 8-10% din va­loarea contractului ar fi «obligaţii» ale asocierii pentru buna derulare a contractului“.

De menţionat că Ti­beriu Urdăreanu a fost şi condamnat în baza propriilor declaraţii, primind 8 luni de închisoare cu suspendare. Despre mita pretinsă de 10% ar fi avut cunoştinţă şi fostul şofer personal al lui Nichita, Eugen Chişcă, dar şi doi reprezentanţi ai UTI, respectiv IBC, ambii condamnaţi cu suspendare după ce au recunoscut faptele.

„În denunţul formulat, martorul Chişcă Costică Eugen a arătat că a «auzit prin Primărie că primarul primea mită în cuantum de 10% din valoarea contractelor», fără însă a-şi aminti persoana de la care a aflat acest aspect“, se mai arată în motivare.

În document se mai arată că, la un moment dat, reprezentanţii aso­cierii ar fi intenţionat să reducă procentul mitei, de la 10% la 7,5-8%. Până la urmă, infracţiunea de luare de mită imputată lui Nichita a rămas în forma pretinderii. În contul deschis special pentru „comisionul“ său s-ar fi alimentat suma de 3,6 milioane de lei. Banii ar fi trebuit achitaţi după finalizarea lucrărilor, care era în derulare atunci când Nichita a fost arestat.

„Inculpatul a arătat că înţelegerea cu primarul viza ca plăţile să fie efectuate la datele convenite în proceduri şi în lipsa unor penalizări pentru eventuale întârzieri,  pentru ca «acel contract» să nu fie modificat în defavoarea asocierii, pentru ca primarul să agreeze câştigarea licitaţiei de către consorţiu, să efec­tueze plăţile la timp, să nu fie dimi­nuată valoarea contractului şi să nu fie aplicate penalităţi, precum şi pentru semnarea contractului“, au mai arătat judecătorii, în motivare.

Nichita a dat declaraţii despre aceste acuzaţii doar în timpul anchetei, în instanţă prevalându-se de dreptul la tăcere. A contestat însă autenticitatea înregis­trărilor din dosarul de urmărire pe­nală. Una dintre înregistrări a fost cea realizată chiar de un coinculpat, într-o cameră de hotel din Bucureşti, când cei doi discutau despre problema b­a­nilor strânşi în contul IBC, cu titlu de mită. Un expert parte a concluzionat că vocea lui Nichita nu ar apărea pe suporţii optici ataşaţi dosarului, fapt invocat de apărare în susţinerea nevinovăţiei lui Nichita. Judecătorii Tri­bu­nalului Bucureşti au înlăturat însă concluzia expertului invocând faptul că aceasta se întemeiează pe concluziile unui program de recunoaştere vocală automată care nu avea licenţă, ci era folosit doar în versiunea de probă.

„În plus, concluzia expertului parte nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză“, a mai arătat instanţa.

Invocând pretinderea celor 6,9 milioane de lei şi primirea efectivă a unor foloase materiale, judecătorii din Bucureşti concluzionează: „Mo­dul în care a acţionat inculpatul Nichita Gheorghe în discuţiile purtate în vara anului 2013 la Iaşi cu coinculpaţii demonstrează o acţiune de pretindere care a avut caracter ne­echivoc, în urma căreia cei doi interlocutori au înţeles cu certitudine mesajul transmis de primar“.

Martori necunoscuţi

Imediat după condamnare, apără­torii lui Nichita spuneau că dosarul este „o cacealma“, invocând nevino­văţia fostului primar. Atât Gheorghe Nichita, cât şi DNA au formulat apel împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti. Ni­chita vrea achitare, în timp ce pro­curorii consideră că pedeapsa este prea mică.

Dosarul „UTI“ a fost deschis iniţial la DNA Iaşi şi viza, în primă fază, că şefa serviciului de informatizare din Primărie, Cristina Nucuţă, ar fi primit avantaje materiale pentru a favoriza adjudecarea unor lucrări de către o firmă ieşeană. Liantul ar fi fost Adina Roşu, cu care Nucuţă se afla în relaţii de amiciţie. Ulterior, dosarul a fost preluat de către structura centrală. În acest dosar au fost folosiţi doi martori cu identitate protejată. Unul dintre ei a fost Adina Samson, care nu a vrut să se mai prezinte la proces. Calitatea de martor protejat în cazul Adinei Samson a încetat din pri­măvara anului trecut. Mai există un martor cu identitate protejată, angajat al Primăriei, al cărui nume nu este cunoscut.

 Sursa 

Add comment

Comentariile care conțin obscenități, atacuri la persoană sau mesaje nepotrivite nu vor fi publicate. În cazul în care unele comentarii injurioase trec de filtrul automat vă rugăm să raportați comentariul prin butonul de sub acesta.

Casino gbetting.co.uk/casino reviews and sign up bonuses.