RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Poliție

Ministerele se mută la Iaşi, Cartierul General al Armatei la Braşov. Documente secrete ale serviciilor de spionaj americane ies la lumină

În noiembrie 1950, un raport al Agenţiei Centrale de Informaţii arăta că există un plan prin care guvernul de la Bucureşti să ajungă la Iaşi.

 

Iaşul a fost la un pas să devină capitala politică a Republicii Populare Române în anii ‘50. Au existat atunci planuri ca în fosta capitală a Moldovei să fie mutată activitatea ministerelor, potrivit unui document desecretizat de Central Intelligence Agency (trad. Agenţia Centrală de Informaţii – CIA), descoperit de „Ziarul de Iaşi” între milioanele de rapoarte digitalizate de instituţia de intelligence a Statelor Unite ale Americii (SUA). Raportul informativ în patru puncte, catalogat iniţial de CIA drept „confidenţial”, datează din 6 noiembrie 1950 şi vorbeşte de mai multe posibile schimbări strategice la nivelul întregii ţări, ce urmau a fi luate de autorităţile comuniste aservite Moscovei în acel an. Zilele trecute, CIA a publicat online o vastă arhivă de documente desecretizate, ce cuprinde peste 12 milioane de pagini de rapoarte, care conţin date diverse, de la crimele de război ale naziştilor, criza rachetelor din Cuba, Proiectul Stargate – telepatia umană, şi chiar relatări despre OZN-uri. Jurnaliştii ziarului nostru au parcurs sute de documente care fac trimitere la Iaşul comunist, spionii CIA realizând descrieri foarte precise, însoţite deseori de hărţi, care ating varii domenii ale oraşului de altădată: infrastructură civilă şi militară, economie locală, administraţie publică, dar şi aspecte ce ţin de viaţa culturală şi academică a urbei. 

  

În urmă cu mai bine de 70 de ani, cu sprijinul Armatei Roşii, Partidul Comunist şi aliaţii săi preluau frâiele puterii în România. Monarhia şi sistemul democratic de guvernare deveneau treptat istorie în ţara noastră. La nivel internaţional, foştii aliaţi din cel de-al Doilea Război Mondial, SUA şi Uniunea Sovietică, reprezentantele a două sisteme total antagonice din punct de vedere social, economic şi politic, intrau în confruntare pe toate planurile pentru o perioadă îndelungată de timp, fiecare în­cercând să-l anihileze pe „celălalt“. Ca parte a acestei strategii, serviciile de informaţii din ambele ţări au început să acumuleze cât mai multe date despre adversarul de dincolo de „Cortina de Fier“, ne­cesare atât în aşa-numita cursă a înarmării, cât şi pentru discreditarea oponentului şi aliaţilor săi prin propagandă internă şi externă. 

„Ministerele la Iaşi şi Cartierul General al Armatei la Braşov“

Iaşul, potrivit documentelor CIA, juca un rol important în relaţia dintre Uniunea Sovietică şi România încât sursele Agenţiei vorbeau în 1950 chiar şi de posibilitatea mutării ministerelor statului comunist român la Iaşi. „1. Toate fabricile care produc bunuri electrice sunt deplasate în afara Bucureştiului. 2. În lunile iunie şi iulie 1950, trupele sovietice au pus linii telefonice subterane în aproape toate străzile principale ale Bucureştiului, dar şi de-a lungul drumurilor principale care duc în localităţile din împrejurimile Bu­cu­reştiului. La începutul lunii septembrie, lucrările la aceste linii se aflau încă în desfăşurare. 3. Potrivit surselor, ministerele din România* se pot muta la Iaşi, iar Cartierul General al Armatei Române poate fi transferat la Braşov, care va deveni un un mare centru militar. 4. În luna august 1950 erau cinci sau şase baterii antiaeriene în afara Bucureştiului, în zona Căţelu“, scrie în documentului CIA din noiembrie 1950. Din păcate, imediat sub aceste informaţii, zona care conţine cel mai probabil clarificări (*) privind mutarea sediilor ministerelor de la Bucureşti la Iaşi este cenzurată, fiind aplicată o bandă în momentul digitalizării pentru mascarea secţiunii. În anul 1951, americanii acordau o atenţie deosebită şi lucrărilor de reconstrucţie a oraşului Iaşi, distrus de armata germană în retragere, în cel de-al Doilea Război Mondial. Un raport confidenţial al CIA amintea de suma de 400 milioane lei alocată de guvernul comunist din România pentru materialele de construcţie necesare lucrărilor. Planul de reconstrucţie prevedea atât repararea clădirilor de locuinţe din oraş, racordarea la curent electric a 60 de noi străzi din municipiu, alimentarea cu apă a suburbiilor Iaşului şi construirea de poduri. 

Între numeroasele acte de sabotaj comise împotriva regimului comunist şi a puterii sovietice, CIA menţionează că, pe 21 iulie 1951, între Vlădiceni şi Holboca, un tren rusesc care transporta 37 de va­goane cu petrol, a fost distrus de foc. Agen­ţii care au redactat documentul atribuiau acţiunea de sabotaj luptătorilor din mişcarea de rezistenţă, care au distrus cu acest prilej şi o porţiune de cale ferată, determinând probleme de transport pe acea rută timp de zece zile. Serviciul american de informaţii avea date precise şi despre aproape toată infrastructura feroviară şi aeriană a judeţului Iaşi: gări, aerobaza, magazine, puncte de tranzit şi centrele unde se produceau şi reparau instalaţii şi echipamente specifice. Un raport informativ creat pe 26 iulie 1957 conţinea informaţii detaliate despre punctul de transfer feroviar de la Socola, care făcea legătura între Iaşi şi Uniunea Sovietică.

Spionii CIA cunoşteau poziţia exactă a punctului fe­roviar de la Socola, citând fotografii ae­riene, care nu sunt însă ataşate. Potrivit do­cu­mentului, locaţia îşi dublase suprafaţa faţă de perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi în zonă se construia la acea dată şi un depozit. „Cu toate acestea, acope­rirea parţială cu nori a zonei şi lipsa de acoperire stereo împiedică o descriere mai detaliată a modificărilor care au avut loc“, precizau în raport agenţii. Pe 5 iulie 1954, un raport CIA detalia precis desfăşurarea trupelor româneşti şi sovietice şi în Bucureşti, Ploieşti, Roman, Roşiorii de Vede, Iaşi, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Frumos. „La Iaşi: un regiment de infanterie, un regiment de artilerie, un batalion de poliţie de frontieră. Nu există trupe sovietice la Iaşi în acest moment“, scrie în documentul din arhiva digitalizată a instituţiei.

Americanii aveau informaţii din 20 iulie 1954 şi despre fenomenul de „militarizare sovietică a României“, după cum au şi intitulat raportul: „Epurările, «reforme­le» şi controlul strict asupra ţării arată cã România nu este doar industrializatã, ci este, de asemenea, complet militarizată de către sovietici. Omniprezenţa instalaţiilor militare sovietice sunt mãrturia mută a acestui fenomen“. La Iaşi, Galaţi, Brăila şi Bucureşti, potrivit datelor obţinute de CIA, trupele sovietice ocupaseră poziţii strategice pe care le şi conduceau. În luna iulie 1953, CIA ştia că parcul auto al Armatei Roşii era situat în partea de vest a munici­piului, la distanţă de un kilometru de oraş, pe drumul spre Târgu Frumos, şi se întindea pe un teren de trei hectare. Şeful parcului auto era colonelul sovietic Arcadie I. Melnikov, iar adjuncţii lui erau căpitanii Mihail I. Artygaliyev, Matvei F. Golodus­ko, Vassili Morosov şi Feodor Shilyarin. Documentul secret conţine lista tuturor autovehiculelor şi echipamentelor militare sovietice din parcul auto de lângă Iaşi. Încă din 1951, sursele americanilor spuneau că în România, mai ales în Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oltenia şi Banat, atmosfera generală era una de război, fiind construite fortificaţii şi depozite de muniţii de către ingine­rii români sub supravegherea specialiştilor sovietici. Tot în acel an, potrivit CIA, la Bogdăneşti, la 11 kilometri sud-vest de Iaşi, statul comunist român construia un mare depozit de armament. 

„Atelier pentru repararea motoarelor cu ardere internă“

Agenţia de Informaţii a SUA aduna date şi despre economia României între anii 1945-1950, iar în decembrie 1951, într-o sinteză secretă, economiei Iaşului i se dedicau patru paragrafe: „Există un atelier mecanic pentru repararea motoarelor cu ardere internă, la marginea Iaşului, în Tătăraşi. Fabrica de textile de la Socola a fost mărită. Au fost importate utilaje britanice şi pe 25 aprilie cinci specialişti din Marea Britanie încă instalau echipamentele. Noile construcţii vor fi dedicate zilei de 1 Mai 1950. La fabrica de textile lucrează aproape 1.200 de angajaţi, majoritatea femei, şi produce materiale pentru Forţele Armate Române. Centrala termică este localizată în apropierea staţiei de cale ferată… Apeductul din Iaşi este situat în afara Copoului. Apa este adusă prin conducte de la Timişeşti, o localitate de munte situată la nord de Iaşi“. Dintr-un alt raport, redactat în aprilie 1952, aflăm că fabrica de ţesături din Socola ocupa atunci 14 mici clădiri, iar întreaga zona este înconjurată cu un zid. Circa 2.500-3.000 de muncitori lucrau la Ţesătura în ture de opt ore. Tot în aprilie 1952, spionii CIA scriau despre distileria de alcool situată pe strada Căpitan Păun din Iaşi, care producea 95% alcool pur, alcool etilic şi alcool de combustibil, respectiv de atelierul mecanic din vecinătatea fostului Abator şi dotările acestuia. „Director este Rarinski, un sovietic, care a lucrat ante­rior ca strungar. Aproximativ 400 de angajaţi lucrează în ture de opt ore. Munca peste program este instituţionalizată dacă este cazul“, notau spionii. Şi campaniile de însămânţare sau alte lucrări agricole din judeţ erau monitorizate de CIA, fiind amintite în mai multe documente digitalizate consultate de „Ziarul de Iaşi“.

Într-un alt document relevant despre istoria Iaşului în perioada comunistă, din aprilie 1949, spionii CIA raportează şefilor conflictele violente din mai multe zone ale ţării, inclusiv la Iaşi, între ţărani şi auto­rităţile locale, sprijinite de Miliţie, izbucnite atunci când s-a decis „sechestrarea“ recoltelor. „Ţăranii arestaţi în astfel de ciocniri sunt deplasaţi cu trenul la Iaşi. Se crede că aceştia sunt duşi de la Iaşi în URSS“, se specifică în raportul cu pricina. Un alt aspect semnalat de agenţii de informaţii era viaţa grea din temniţă a puşcăriaşilor din Iaşi în 1950: în fiecare celulă, de mici dimensiuni, erau „cazaţi“ câte şapte prizonieri, cărora le era permisă ieşirea din celule pentru nevoi fiziologice doar o dată pe zi. „După proteste repetate, li s-a permis să îşi părăsească celula de două ori pe zi“, scriau agenţii secreţi, care citau drept sursă un avocat ieşean care a petrecut trei luni în arest şi care a fost eli­berat cu condiţia să nu dezvăluie condiţiile existente în penitenciar. CIA intrase şi în posesia unei liste cu toţi preoţii catolici care au fost arestaţi în România de autorităţile comuniste. Din dieceza din Iaşi figurau ca fiind arestaţi în mai 1951 preoţii Czumbel şi Clofanda.

Nu puteau să lipsească din relatări tocmai informaţiile privind viaţa academică a Iaşului din anii ‘50. CIA aduna date despre instituţiile de învăţământ superior din Iaşi, numărul de studenţi şi distribuţia acestora pe sexe. Ba mai mult, rapoartele informative vorbesc şi de organizaţiile politice care activau în Universitate: Uniunea Tineretu­lui Muncitoresc, în care erau înscrişi între 65 şi 75% dintre studenţi, şi Sindicatul Universităţii.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Related posts

Doi huligani terorizeaza elevii Colegiului National Sadoveanu

Redacția

Bătaie în parte, în faţa unei săli de jocuri de noroc. Doi bărbaţi au fost reţinuţi

Redacția

Bărbat găsit spânzurat de grindă

Oana Cordoneanu
Încarcă...