RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Educație

Şapte universitari ieşeni, atac la ministrul Educaţiei. Folosirea ghilimelelor, capăt de acuzare

Ei au semnat o virulentă scrisoare, alături de 123 de universitari din ţară, în care se arată „consternaţi de primele decizii ale ministrului Valentin Popa.

 

  

Şapte profesori universitari ieşeni au semnat, alături de alte 123 de nume din principalele centre universitare din România, o scrisoare prin care deciziile ministrului Educaţiei, Valentin Popa (foto), sunt atacate. Astfel, prof.dr. Stan Chiriţa, prof.dr. Codrin-Liviu Cuţitaru, asist.dr. Dumitrel Ghiba, prof.dr. Cătălin Lefter, prof.dr. Simona Modreanu şi prof.dr. Constantin Zălinescu, toţi de la Universita­tea „Al.I. Cuza“, cât şi prof.dr. Constantin Fetecău, de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“, au semnat scrisoarea în care se declară „consternaţi“ de atitudinile ministrului.

„Ne-a consternat pe toţi faptul că, în calitatea de nou ministru al educaţiei şi de rector al unei universităţi de stat, aţi minimalizat nepermis frauda academică prin declaraţii publice încă de la învestirea în funcţie. Aşteptăm ca orice urmă de îndoială cu privire la poziţia dumneavoastră faţă de etica academică să fie risipită prin acţiuni ferme şi neechivoce, prin măsuri structurale de amploare şi susţinute cu consecvenţă. Astfel de strategii nu pot fi înlocuite de vreun ordin ce impune cursuri de etică şi integritate academică în universităţi fără ca acestea să fi fost consultate în prealabil, ordin semnat, de altfel, în grabă a doua zi după declaraţia dumneavoastră stupefiantă cu privire la folosirea ghilimelelor“, se precizează în textul scrisorii.

Acelaşi document invocă faptul că activitatea ministerului trebuie să identifice soluţii pentru a îmbunătăţi situaţia învăţământului superior, dar nu prin decizii formale sau „pompieristice“. Aceştia au abordat şi situaţia salarizării, precizând că actuala conducere a statului doar s-a prefăcut că returnează sumele oprite de guvernările anterioare sau au majorat artificial salariile.

„Politicienii s-au împăunat cu această falsă generozitate, dar au «uitat» să asigure universităţilor şi surplusul de finanţare pentru susţinerea acestor măsuri, obligându-le la costuri suplimentare din solduri şi resurse ce ar fi trebuit alocate cercetării, investiţiilor şi dezvoltării instituţionale“, se mai precizează în documentul citat. Printre semnatari se nu­mără Mircea Cărtărescu, Vladimir Tismăneanu, Vlad Ale­xandrescu, Marius Andruh, Andrei Cornea, Adri­an Papahagi etc.

Scrisoarea universitarilor:

“Domnule Ministru, în contextul recentelor evoluţii din sfera publică, în mod specific cu privire la educaţia naţională, membrii comunităţii academice semnatari ai acestei scrisori se declară îngrijoraţi de atitudinea Guvernului României faţă de învăţământul superior. Semnale ale acestei îngrijorări au fost deja transmise în spaţiul public de către colegul nostru, profesorul Mircea Dumitru, rector al Universităţii din Bucureşti, şi de către alţi distinşi intelectuali. Ne-a consternat pe toţi faptul că, în calitatea de nou ministru al educaţiei şi de rector al unei universităţi de stat, aţi minimalizat nepermis frauda academică prin declaraţii publice încă de la învestirea în funcţie.

Aşteptăm ca orice urmă de îndoială cu privire la poziţia dumneavoastră faţă de etică academică să fie risipită prin acţiuni ferme şi neechivoce, prin măsuri structurale de amploare şi susţinute cu consecvenţă, care să rezulte din consultarea instituţiilor de elită şi a personalităţilor neaservite politic, cu performanţe academice certe şi conduită morală ireproşabilă.

Vă atragem atenţia că orice iniţiativă ori decizie ministerială care abordează doar formal ori pompieristic, de sus în jos, calitatea actului educaţional nu face decât să diminueze resursele de integritate şi autonomia din universităţi şi are consecinţe negative directe asupra studentelor şi studenţilor noştri. Debusolarea lor şi scăderea prestigiului diplomei universitare sunt cauzate, printre altele, de lipsa unei viziuni unitare privind educaţia şi a unui context concurenţial predictibil, de stimulare a meritului şi excelenţei atât în cercetare cât şi în actul didactic.

Dar ce le putem spune noi acestor tineri când însuşi ministrul Educaţiei face afirmaţii care ignoră gravitatea plagiatului şi importanţa corectitudinii în munca de cercetare, iar apoi azvârle în spaţiul public o măsură impulsivă, nedezbătută cu nimeni? Aşteptăm „toleranţă zero” din partea ministrului şi faţă de ponderea aproape insignifiantă acordată criteriilor calitative în evaluarea universităţilor şi a membrilor comunităţii academice, criterii pe baza cărora ar trebui să fie încurajată performanţa ştiinţifică şi didactică.

MEN va trebui să se dedice cu seriozitate unui efort de a regândi maniera de evaluare a calităţii în cercetare şi predare şi de a o stimula prin finanţări diferenţiate în funcţie de performanţă. Pentru aceasta, trebuie evitată finanţarea egalitaristă, care permite unor surogate universitare să funcţioneze ca fabrici de diplome. Pe de altă parte, atragem atenţia asupra prejudiciilor provocate de desconsiderarea specificului ştiinţelor socio-umane, prin aplicarea unor criterii procustiene de evaluare, care fetişizează articolele ISI şi calculele scientometrice şi care sunt irelevante în cea mai mare parte pentru culturile academice umaniste. Nu în ultimul rând, evaluarea performanţelor instituţionale în diverse domenii şi discipline s-ar cuveni să ia în considerare şi poziţiile universităţilor în cele mai importante clasamente internaţionale.

Aşteptăm totodată o atitudine tranşantă din partea ministrului educaţiei naţionale faţă de manevrele populiste prin care guvernele politice s-au prefăcut doar că returnează sumele oprite de guvernările anterioare ori au majorat artificial salariile. Politicienii s-au împăunat cu această falsă generozitate, dar au „uitat” să asigure universităţilor şi surplusul de finanţare pentru susţinerea acestor măsuri, obligându-le să suporte astfel de costuri suplimentare din solduri şi din resurse ce ar fi trebuit alocate cercetării, investiţiilor şi dezvoltării instituţionale.

Ştiţi foarte bine că nu se atribuie universităţilor fonduri suficiente pentru internaţionalizare, pentru dotarea cu laboratoare şi tehnologii de cercetare şi de predare contemporane, pentru dezvoltarea ori reabilitarea căminelor şi a spaţiilor de învăţământ absolut necesare, pentru achiziţia ori abonarea la publicaţiile ştiinţifice din domeniu şi pentru atâtea altele.

Progresul real al educaţiei româneşti de azi nu poate fi decât cel al unei culturi academice cu performanţe autentice în domeniul cercetării, cu largă deschidere faţă de competiţia internaţională de înaltă calitate, cu onestitate intelectuală şi probitate profesională. Semnatarii acestei scrisori sunt cadre didactice din cele mai importante universităţi ale ţării, cei mai mulţi dintre ei cu o experienţă îndelungată şi cu funcţii de conducere în departamentele, facultăţile şi universităţile lor. Invităm şi alţi membri ai comunităţii academice care împărtăşesc aceste puncte de vedere să se alăture demersului nostru şi să adauge observaţii pe care le consideră relevante”, se afirmă în scrisoarea deschisă.

Sursa 

 

Related posts

Colegiul “M.Sadoveanu” – Premii la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”

Carmen Bălăceanu

Corul de la ”Unirea” premiul I la Concursul național de muzică religioasă și patriotică „Din suflet de creștin”

Oana Cordoneanu

Rezultatele la olimpiada de limba și literatura română. Au participat elevi din Pașcani și din imprejurimi

Redacția
Încarcă...